Pe măsură ce populația lumii crește, schimbările climatice ne amenință aprovizionarea cu alimente

Pe măsură ce populația lumii crește, schimbările climatice ne amenință aprovizionarea cu alimente
Pe măsură ce populația lumii crește, schimbările climatice ne amenință aprovizionarea cu alimente
Anonim

Într-un articol scris pentru revista Time, profesorul Universității Vanderbilt, Amanda Little, descrie realitatea sumbră a unei populații umane în creștere rapidă care se confruntă cu amenințări climatice severe asupra aprovizionării mondiale cu alimente.

Simptomele schimbărilor climatice, cum ar fi creșterea temperaturilor și evenimentele meteorologice extreme, afectează pământul și culturile care hrănesc lumea.

„Pentru majoritatea dintre noi, aceasta pare încă o problemă abstractă", scrie profesorul Little. „Lumea industrială, în ansamblu, se bucură de mâncare mai abundentă, variată și la prețuri accesibile decât în orice moment al istoriei umane".

"Însă întreruperile aprovizionării sunt deja vizibile în aproape oriunde se cultivă alimente. În ultima lună, căldura care a măturat Europa a ars atât viile vechi, cât și noile câmpuri de porumb. Când Bordeaux a atins un record de 106 grade Fahrenheit, ministrul francez al agriculturii a spus că țara producția de vin se va micșora la 13% în 2019. Între timp, fermierii de soia și porumb din Midwestul american s-au confruntat cu o problemă foarte diferită: câmpurile îmbibate din ploile neobișnuit de grele de primăvară erau prea umede pentru a fi însămânțate, ducând la pierderea recoltelor de miliarde de dolari."

Un raport recent al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) subliniază necesitatea urgentă de a schimba actualul sistem de producție alimentară, care este unul dintre principalii factori în propria sa dispariție.

O echipă de 107 experți din 52 de țări a constatat că întregul sistem de producție alimentară, inclusiv transportul și ambalarea, reprezintă până la 37% din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră.

„Dacă continuăm să distrugem ecosistemele, dacă continuăm să transformăm ecosistemele naturale, continuăm să ne despădurim și continuăm să ne distrugem solurile, vom pierde această subvenție naturală pe care o primim, care ne protejează parțial de noi înșine și de daunele pe care le creăm când pompăm aceste gaze cu efect de seră în atmosferă”, spune Louis Vershaud, care este unul dintre autorii principali ai raportului.

Studiul sugerează că presiunile suplimentare asupra resurselor terestre și de apă, precum schimbarea ratelor de creștere a populației și a modelelor de consum alimentar, vor avea consecințe grave pentru aprovizionarea cu alimente la nivel mondial. Furtunile, seceta și alte evenimente meteorologice extreme vor complica și mai mult producția globală de alimente. În acest ciclu vicios, alimentele vor deveni mai puțin disponibile, mai scumpe și mai puțin hrănitoare.

Pentru a evita o catastrofă climatică, oamenii de știință solicită o utilizare mai eficientă a terenurilor, mai puține risipa de alimente și o îndepărtare de produsele din carne.

Prin cercetările sale, profesorul Little a ajuns la concluzia că există încă speranță pentru viitorul securității alimentare globale. Ea susține „că„ fermierii, oamenii de știință, activiștii și inginerii din întreaga lume regândesc radical producția de alimente”.

„Prin cercetări efectuate în peste o duzină de țări și în mai multe țări, am aflat că inovațiile care combină abordări noi și vechi ale producției de alimente și gestionării terenurilor pot îmbunătăți rezistența la climă și redefinesc nutriția durabilă pe scară largă.”

Recomandat: